Obezitatea este o boală cronică inflamatorie complexă, cu determinism genetic și influențată major de stilul de viață, care implică mai multe organe și sisteme și crește riscul de complicații metabolice severe, a explicat prof. univ. dr. Mihaela Vladu, medic primar diabetolog, în cadrul OBESITY PODCAST.
Medicul a arătat că obezitatea nu mai poate fi privită ca o problemă estetică, ci ca o boală sistemică în care este afectată comunicarea dintre mai multe organe ale organismului.
„Într-adevăr, am depășit această etapă în care obezitatea este văzută doar ca un simplu disconfort estetic, doar ca câteva kilograme în plus. Știm acum că obezitatea este o boală, este o boală cronică inflamatorie în care practic se pierde dialogul dintre tubul digestiv, dintre intestin, pancreas, ficat, creier, rinichi, cord. Acest dialog se pierde, practic aceste organe comunică prin intermediul inflamației și această comunicare practic va modula destinul metabolic al pacientului cu obezitate”, a declarat medicul.
Potrivit acesteia, obezitatea face parte dintr-un tablou metabolic complex, în care mai multe organe sunt implicate simultan.
„Trăim într o eră să spunem vizionară în care obezitatea nu mai este văzută ca o simplă afecțiune izolată. Ea este integrată în așa numitul continuu cardio Reno hepato oncometabolic, da, în care toate aceste organe practic se prăbușesc concomitent. De aici și nevoia de muncă în echipă. Practic biologia ne învață că trebuie să luptăm împreună în echipe multidisciplinare, o echipă care să cuprindă nu doar diabetologul, nutriționistul, dar și endocrinologul, gastroenterologul, cardiologul, nefrologul și lista poate continua”, a explicat aceasta.
Medicul a precizat că obezitatea are atât determinism genetic, cât și o componentă importantă legată de stilul de viață.
„Este o boală cronică, este o boală cronică care se află cu determinism genetic. Genele pe care le moștenim de la părinții noștri își spun cuvântul și bineînțeles că stilul de viață își are rolul foarte important și trebuie să recunoaștem că trăim într o eră obezogenă, în care ne mișcăm tot mai puțin și în care mâncăm hipercaloric, alimente procesate, bogate în glucide rafinate, în lipide saturate, lipide de tip trans. Toate acestea, alături de lipsa mișcării, și-au pus amprenta asupra societății noastre și din punct de vedere epidemiologic asistăm la ceea ce se cheamă o epidemie de obezitate”, a adăugat medicul.
Prof. univ. dr. Mihaela Vladu a subliniat că obezitatea debutează frecvent fără simptome, dar evoluează progresiv către complicații metabolice.
„Din păcate nu putem spune că sunt simptome care să deranjeze pacientul. Am putea spune că obezitatea începe în tăcere, dar continuă cu zgomot, cu complicațiile pe care le asociază, nu doar complicații metabolice, diabet, dislipidemie și lista este foarte lungă, complicații mecanice, complicații mixte. Dar acesta este un stadiu deja avansat. Practic noi ar trebui să conștientizăm că acele kilograme în plus, acea tensiune arterială ușor crescută, acea glicemie ușor crescută pe care indivizii le percep nesemnificative sunt practic începutul unui continuum metabolic, unei disfuncții metabolice care se poate continua cu o boală cronică manifestă”, a precizat aceasta.
Medicul a arătat că aceste mecanisme sunt susținute și de date științifice.
„Sunt și studii care arată acest lucru. În Statele Unite s-a desfășurat, începând cu anii ’60, un studiu care a pus în evidență faptul că toți acești parametri care pornesc de la câteva kilograme în plus au dus mai departe la prăbușirea organelor, așa cum am spus, în mod concomitent, și a dezvoltat până la urmă acest concept de care vorbim astăzi”, a explicat medicul.
Aceasta a adăugat că obezitatea și diabetul zaharat de tip 2 sunt strâns legate.
„Am putea spune că sunt două afecțiuni surori. Practic, diabetul zaharat tip 2 este înrudit îndeaproape cu obezitatea, pentru că mecanismul diabetului zaharat tip 2 este de fapt insulino-rezistența, care este apanajul obezității”, a mai spus medicul.
În final, aceasta a explicat rolul țesutului adipos în mecanismele metabolice și inflamatorii.
„Țesutul adipos nu mai este un țesut inert. El este un țesut activ metabolic, un țesut care este proinflamator. Inflamația generează insulino rezistență, insulino rezistența determină apariția diabetului zaharat, disfuncția celulei celulare, lipotoxicitatea, glucotoxicitatea toate acestea având un impact important asupra disfuncției celulei Beta pancreatice și apariția diabetului zaharat tip 2”, a concluzionat prof. univ. dr. Mihaela Vladu.








