Enterocolitele reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni digestive întâlnite la copii, în special în sezonul cald, când temperaturile ridicate favorizează alterarea alimentelor și răspândirea infecțiilor digestive. Medicii atrag atenția că boala poate evolua rapid, mai ales la sugari și copiii mici, unde deshidratarea apare într-un timp scurt.

„Enterocolita reprezintă o inflamație a tubului digestiv. Mai exact, se referă la intestinul subțire și colon. Cauzele pot fi atât infecțioase cât și neinfecțioase însă, în cazul nostru, din punct de vedere infecțios, cauzele cele mai frecvente sunt virusurile, apoi bacteriile, mai rar paraziții și foarte rar, în cazuri particulare, fungii. Enterocolitele se manifestă prin dureri abdominale, scaune diariece apoase sau moi, pot asocia febră, alterea stării generale, deshidratare. Atunci când avem și greață sau vărsături vorbim de o gastroenterocolită.”, explică dr. Octavian Tăbăcaru, medic specialist Boli Infecțioase în cadrul Secției Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Buzău.

În ceea ce privește cauzele, medicul precizează că virusurile sunt cele mai frecvente, însă și bacteriile au un rol important în apariția bolii, în special în condiții de igienă precară sau consum de alimente contaminate.

„Așa cum am spus, etiologia cea mai frecventă este cea virală, produsă în special de Rotavirus, Norovirus și Adenovirus. În sezonul cald mai circulă și unele enterovirusuri, care, pe lângă simpotmatolgoia digestivă, pot fi însoțite de erupții, manifestări respiratorii. În cazul enterocolitelor provocate de bacterii, cele mai frecvente sunt Salmonella, Campylobacter, anumite tulpini de E.coli sau Shigella. Consumul de alimente sau apă contaminate și igiena necorespunzătoare favorizează apariția bolii.”

Temperaturile ridicate din sezonul cald contribuie semnificativ la creșterea numărului de cazuri, prin alterarea rapidă a alimentelor și înmulțirea microorganismelor.

„Temperaturile ridicate favorizează alterarea alimentelor și multiplicarea microorganismelor. În sezonul cald, alimentele sunt păstrate uneori necorespunzător, iar consumul de produse insuficient preparate termic sau de apă contaminată crește riscul de îmbolnăvire.”

Transmiterea se realizează în principal pe cale fecal-orală, iar colectivitățile de copii reprezintă un mediu cu risc crescut de răspândire.

„Transmiterea se face în principal pe cale fecal-orală, prin mâini murdare, alimente sau apă contaminate. De asemenea, contactul apropiat cu o persoană bolnavă poate facilita răspândirea infecției, mai ales în colectivitățile de copii.”

Simptomele variază de la forme ușoare la manifestări severe, principalul risc fiind deshidratarea.

„Copiii pot prezenta diaree, greață, vărsături, dureri abdominale, febră și stare generală alterată. Principalul risc este deshidratarea, care apare mai rapid la sugari și copiii mici.”

Părinții sunt sfătuiți să se adreseze medicului atunci când apar semne de agravare sau deshidratare.

„Consultul medical este recomandat atunci când copilul prezintă semne de deshidratare (sete intensă, buze uscate, urinări rare, somnolență, fontanela deprimată la sugari, pliu cutanat lenes, facies încercănat), febră înaltă, vărsături persistente, sânge în scaun, dureri abdominale intense sau atunci când starea generală se agravează.”

Diagnosticul este stabilit clinic, iar în unele cazuri pot fi necesare analize suplimentare.

„Diagnosticul se bazează în primul rând pe simptome și pe examenul clinic. În anumite situații, medicul poate recomanda analize de sânge sau examinarea materiilor fecale pentru identificarea agentului infecțios.”

Tratamentul vizează în principal prevenirea deshidratării și reechilibrarea hidrică.

„Tratamentul principal constă în prevenirea și corectarea deshidratării prin administrarea de lichide și săruri de rehidratare orală. În majoritatea cazurilor, nu sunt necesare antibiotice, acestea fiind recomandate doar în anumite situații și exclusiv la indicația medicului.”

Pe perioada bolii, alimentația trebuie să fie ușoară, adaptată vârstei copilului.

„Se recomandă hidratarea corespunzătoare și alimentația ușoară, adaptată vârstei copilului. Sunt de preferat mesele mici și dese, cu alimente ușor digerabile. Trebuie evitate băuturile carbogazoase, alimentele foarte grase sau foarte condimentate.”

Prevenția rămâne esențială, prin respectarea regulilor de igienă și vaccinare.

„Prevenția se bazează pe spălarea corectă a mâinilor, consumul de apă potabilă sigură, păstrarea alimentelor în condiții corespunzătoare și respectarea regulilor de igienă alimentară. Vaccinarea împotriva rotavirusului reprezintă o metodă eficientă de prevenire a formelor severe de gastroenterită la sugari.”

Medicul atrage atenția și asupra comportamentului din sezonul cald, când igiena și modul de păstrare a alimentelor sunt esențiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor.