Unul din patru decese înregistrate în România în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani este provocat de pneumonie, atrag atenția specialiștii din cadrul Compartimentului de Pneumologie Pediatrică, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Pneumoniei, marcată în fiecare an la 12 noiembrie. La nivel mondial, aproape 2.000 de copii sub cinci ani mor zilnic din cauza acestei boli, iar numărul anual al deceselor depășește 700.000.
Pneumonia este o infecție respiratorie acută care afectează plămânii. Poate fi provocată de bacterii, virusuri și, mai rar, de fungi. Printre agenții patogeni implicați se numără pneumococul, virusul sincițial respirator și virusurile gripale.
În urma infecției, alveolele pulmonare, structurile în care are loc oxigenarea sângelui, se pot umple cu lichid și secreții inflamatorii. Acest proces îngreunează respirația și reduce cantitatea de oxigen care ajunge în sânge. Deși pneumonia poate fi prevenită și tratată eficient atunci când este diagnosticată la timp, boala continuă să reprezinte un pericol major, în special pentru copiii mici.
„Pneumonia nu trebuie privită ca o simplă răceală. Este o infecție care poate evolua rapid, mai ales la copilul mic, unde mecanismele de apărare ale organismului nu sunt complet dezvoltate. Cei mai vulnerabili sunt sugarii, copiii născuți prematur, cei cu afecțiuni pulmonare cronice sau cu deficiențe imunitare, dar pneumonia poate apărea și la cei sănătoși. În formele severe, pneumonia poate duce la insuficiență respiratorie acută, ceea ce înseamnă că plămânii nu mai reușesc să asigure oxigenarea corespunzătoare a organismului. În unele cazuri pot apărea și complicații: acumularea de lichid în jurul plămânului, pleurezie sau, în cazurile foarte grave, sepsisul”, explică prof. dr. Ioana Ciucă, coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Clinicii de Pediatrie II Bega – Spitalul Județean Timișoara.
Primele manifestări ale pneumoniei pot semăna cu cele ale unei infecții respiratorii obișnuite. Printre simptomele frecvente se numără tusea, febra, respirația modificată, oboseala și scăderea poftei de mâncare. Există însă și semne care impun prezentarea rapidă la medic: respirația rapidă și superficială, dificultățile de respirație, alimentația dificilă sau modificarea stării generale a copilului. Învinețirea buzelor, somnolența accentuată și dificultățile respiratorii severe sunt semne de alarmă care necesită intervenție medicală de urgență.
Un alt aspect important îl reprezintă administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului. Nu toate infecțiile respiratorii sunt pneumonii, iar unele pneumonii au cauză virală și nu necesită tratament antibiotic. Alegerea tratamentului depinde de cauza infecției, vârsta copilului și severitatea bolii.
„Una dintre greșelile pe care trebuie să le evităm este administrarea antibioticelor la primele semne de tuse sau febră. Nu orice infecție respiratorie este o pneumonie și nu orice pneumonie necesită antibiotic, pentru că există și pneumonii de cauză virală.
Tratamentul trebuie stabilit de medic, în funcție de cauza infecției, de vârsta copilului și de severitatea bolii. În cazul copiilor mici, starea generală se poate deteriora într-un interval scurt de timp. Pe de altă parte, trebuie să insistăm asupra prevenției.
Vaccinarea antipneumococică, vaccinarea antigripală, imunoprofilaxia împotriva virusului sincițial, respectarea schemei naționale de imunizare și prezentarea la medic atunci când apar semne de agravare sunt măsuri care pot reduce riscul de îmbolnăvire și, mai ales, de apariție a formelor severe”, a declarat prof. dr. Ioana Ciucă.
Pneumonia poate apărea la orice vârstă, însă copiii sub cinci ani, în special cei sub doi ani, prezintă un risc mai mare de evoluție severă.
În cadrul Compartimentului de Pneumologie Pediatrică al Clinicii de Pediatrie II Bega sunt evaluați și monitorizați copii cu afecțiuni respiratorii acute și cronice, inclusiv infecții pulmonare. Evaluarea clinică, ecografia pulmonară și, atunci când este necesar, analizele de laborator contribuie la stabilirea diagnosticului și la identificarea eventualelor complicații.







