Progresele globale în domeniul sănătății încetinesc, sunt inegale și, în unele domenii, se inversează, iar lumea riscă să nu atingă niciunul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă legate de sănătate până în 2030, potrivit raportului „World Health Statistics 2026”, publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Raportul arată că, deși în ultimul deceniu au fost înregistrate îmbunătățiri importante ale sănătății globale, milioane de oameni beneficiind de prevenție, tratament și acces mai bun la servicii esențiale, provocările persistente și emergente continuă să afecteze progresul.

Printre evoluțiile pozitive evidențiate de OMS se numără:

  • noile infecții cu HIV au scăzut cu 40% între 2010 și 2024;
  • atât consumul de tutun, cât și consumul de alcool au scăzut din 2010;
  • numărul persoanelor care necesită intervenții pentru bolile tropicale neglijate a scăzut cu 36% între 2010 și 2024.

Raportul arată și că accesul la servicii care influențează direct sănătatea populației a crescut rapid între 2015 și 2024. În această perioadă, 961 de milioane de oameni au obținut acces la apă potabilă gestionată în siguranță, 1,2 miliarde la canalizare, 1,6 miliarde la igienă de bază și 1,4 miliarde la soluții curate pentru gătit.

În același timp, OMS subliniază că progresele rămân inegale între regiuni. Regiunea Africană a OMS a înregistrat reduceri mai rapide decât media globală ale incidenței HIV și tuberculozei, iar Regiunea Asiei de Sud-Est este pe cale să atingă obiectivul din 2025 privind reducerea malariei.

Totuși, alte evoluții sunt considerate îngrijorătoare. Incidența malariei a crescut cu 8,5% din 2015, anemia afectează 30,7% dintre femeile de vârstă reproductivă fără îmbunătățiri în ultimul deceniu, iar prevalența supraponderalității în rândul copiilor sub cinci ani a ajuns la 5,5% în 2024. Raportul atrage atenția și asupra violenței împotriva femeilor, violența din partea partenerului afectând una din patru femei la nivel global.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat: „Aceste date spun o poveste atât despre progres, cât și despre inegalitate persistentă, mulți oameni – în special femei, copii și cei din comunitățile defavorizate – fiind încă privați de condițiile de bază pentru o viață sănătoasă. Investițiile în sisteme de sănătate mai puternice și mai echitabile, inclusiv în sisteme de date medicale rezistente, sunt esențiale pentru a direcționa acțiunile, a elimina lacunele și a asigura responsabilitatea.”

Raportul evidențiază și încetinirea progresului privind acoperirea universală cu servicii medicale. Indicele global de acoperire a serviciilor UHC a crescut doar de la 68 la 71 între 2015 și 2023. De asemenea, un sfert din populația lumii s-a confruntat cu dificultăți financiare din cauza costurilor de sănătate, iar 1,6 miliarde de oameni trăiau sau erau împinși în sărăcie din cauza cheltuielilor directe pentru sănătate în 2022.

OMS atrage atenția că mortalitatea maternă globală, deși redusă cu 40% din anul 2000, rămâne de aproape trei ori mai mare decât obiectivul stabilit pentru 2030. Mortalitatea copiilor sub cinci ani a scăzut cu 51%, însă multe state nu sunt pe drumul cel bun, iar progresul în reducerea deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile a încetinit semnificativ după 2015.

Raportul mai arată că poluarea aerului a contribuit la aproximativ 6,6 milioane de decese la nivel mondial în 2021, iar apa, salubritatea și igiena inadecvate au contribuit la 1,4 milioane de decese în 2019.

Directorul general adjunct al OMS pentru sisteme de sănătate, Yukiko Nakatani, a declarat: „Aceste tendințe reflectă prea multe decese care ar fi putut fi evitate. Având în vedere riscurile de mediu în creștere, urgențele sanitare și o criză de finanțare a sănătății care se agravează, trebuie să acționăm urgent – consolidând asistența medicală primară, investind în prevenție și asigurând o finanțare durabilă pentru a construi sisteme de sănătate rezistente și a ne reveni pe drumul cel bun.”

OMS subliniază și impactul pandemiei COVID-19 asupra sistemelor medicale globale. Între 2020 și 2023, pandemia a fost asociată cu aproximativ 22,1 milioane de decese suplimentare, inclusiv decese indirecte, nivel de peste trei ori mai mare decât numărul deceselor raportate oficial.

Raportul evidențiază și probleme majore legate de colectarea datelor medicale. La sfârșitul anului 2025, doar 18% dintre țări raportau OMS date privind mortalitatea în decurs de un an, iar aproape o treime nu raportaseră niciodată date privind cauzele decesului.

Directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analiză și Inteligență Artificială al OMS, Alain Labrique, a declarat: „Lacunele în materie de date limitează drastic capacitatea de a monitoriza tendințele în materie de sănătate în timp real, de a compara rezultatele între țări și de a concepe răspunsuri eficiente în domeniul sănătății publice. Eforturile țărilor de a investi în sisteme mai puternice, digitalizare și standarde de raportare îmbunătățite sunt încurajatoare și ar trebui susținute – acestea sunt esențiale pentru a permite țărilor să colecteze, să integreze, să analizeze și să utilizeze date despre sănătate pentru luarea unor decizii mai bune.”

Raportul OMS concluzionează că, deși eforturile globale în domeniul sănătății continuă să producă rezultate, progresele rămân fragile și insuficiente, fiind necesare măsuri accelerate, sisteme medicale mai puternice și date mai bune pentru atingerea obiectivelor de sănătate până în 2030.