Urmarea unui tratament pentru scăderea nivelului de colesterol la persoanele cu vârsta sub 45 de ani ar putea avea drept efect reducerea riscului de boli cardiovasculare şi de accidente vasculare ulterior pe durata vieţii. Aceasta este concluzia unui studiu amplu, ce a avut la bază date medicale provenind de la 400.000 de persoane din 19 ţări occidentale, colectate pe o perioadă îndelungată (de până la 43 de ani în unele dintre cazuri)
Acest studiu confirmă legătura dintre un nivel foarte ridicat de colesterol şi riscul cardiovascular pe termen lung, potrivit AFP.
Totodată, studiul arată că această creştere a riscului este mai accentuată în cazul pacienţilor relativ tineri (cu vârsta sub 45 de ani), decât în cazul celor de peste 60 de ani.
Astfel, femeile sub 45 de ani cu un nivel al colesterolului ”non-HDL” (colesterol ”rău”) puţin mai ridicat – cuprins între 1,45 şi 1,85 grame pe litru – şi care prezintă cel puţin doi factori de risc pentru afecţiuni cardiovasculare (precum obezitate, diabet, hipertensiune sau tabagism) au o probabilitate de 16% de a suferi un accident cardiovascular înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani, scrie Agerpres.
În cazul femeilor de 60 de ani sau peste această vârstă cu un profil similar, riscul este de doar 12%.
Pentru bărbaţii cu aceleaşi caracteristici, probabilitatea este cuprinsă între 29% şi 21%.
Durata expunerii la colesterol mărit, factor de risc
„Acest fapt sugerează că nu doar nivelul colesterolului, ci şi durata expunerii la un colesterol mărit este factorul care prezintă pericol pentru sănătate”, a afirmat Paul Leeson, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea Oxford (Marea Britanie) într-un comentariu independent faţă de studiu.
Cu ajutorul procedurii de modelare statistică, cercetătorii au demonstrat apoi că, dacă diminuăm la jumătate nivelul de colesterol ”non-HDL”, spre exemplu prin tratamentul cu statine, riscul cardiovascular în cazul femeilor cu vârsta sub 45 de ani ar scădea la 4%, iar în cazul bărbaţilor, la 6%.
Colesterolul HDL, deseori supranumit ”colesterol bun”, este alcătuit din lipoptroteine care transportă excesul de colesterol către ficat, evitând acumularea acestuia în vasele de sânge.
Colesterolul non-HDL se măsoară scăzând din nivelul total de colesterol, nivelul de colesterol HDL. În alcătuirea acestuia intră colesterolul LDL (asociat riscului de ateroscleroză, o acumulare de depozite de lipide la nivelul vaselor) şi trigliceridele.
„Aceste rezultate confirmă ideea potrivit căreia controlarea nivelului colesterolului mai devreme pe parcursul vieţii ar putea avea efecte mai bune decât în cazul în care aşteptăm să înaintăm în vârstă pentru a face acest lucru”, a comentat Leeson.
Totodată, înainte de a face recomandări medicale, ar trebui realizate cercetări ulterioare pe tema modalităţii de reducere eficace a colesterolului în cazul persoanelor relativ tinere în special pentru a şti dacă este necesar ca acestea să urmeze un tratament continuu timp de mai multe decenii, a subliniat acesta.
Informaţiile disponibile până în prezent despre statine ”nu au evaluat posibilitatea unor tratamente urmate timp de decenii, ceea ce înseamnă că riscul efectelor nedorite – care ar modifica raportul beneficiu-risc – nu este stabilit foarte clar”, a estimat de asemenea Jennifer G. Robinson, profesoară la catedra de epidemiologie a Universităţii din Iowa (SUA) într-un alt comentariu independent pe marginea studiului.
Mai mulţi autori ai studiului au declarat că au primit finanţări sub diverse forme (burse de cercetare, fonduri…) din partea diferitelor laboratoare farmaceutice.
