EXCLUSIV Studiu pe pacienți COVID în România: Administrarea de antibiotice nu a salvat vieți

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș, medic de Medicină Internă, Spitalul Clinic Colentina, a declarat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro că antibioticele administrate pacienților COVID-19 nu au dus la salvarea de vieți, pentru că în marea majoritate a cazurilor decesul este cauzat de virus și nu alte suprainfecții.

Concluzia a venit în urma derulării unui studiu observațional pe pacienții COVID-19, cu formă medie și severă, cu afectare pulmonară, dar nu intubați, internați în mai multe spitale din România. Datele studiului urmează să fie făcute publice în perioada următoare.

“Studiul realizat pe 562 de pacienți internați în mai multe spitale din București, Iași, Craiova și Constanța a încercat să vadă dacă administrarea de antibiotice la pacienții internați cu COVID-19 forma medie/severă, deci afectare pulmonară, dar nu intubați, salvează viața. La acești pacienți gravi, cu febră, inflamație -proteină C reactivă mare-, se pune deseori întrebarea dacă nu cumva au o suprainfecție bacteriană. Chiar dacă nu se găsește nicio bacterie în culturi sau imaginea pulmonară este tipică pentru COVID-19, uneori se adaugă antibiotic în ideea că, deși nu s-a evidențiat un microb, în cazul existenței unei suprainfecții bacteriene îi mai dăm o șansă pacientului. În primele valuri, circa 80% dintre pacienți primeau antibiotic, apoi în statele dezvoltate consumul de antibiotice a scăzut mult, la noi nu prea. Studiul, observațional, de cohortă, nu a reușit să arate că administrarea de antibiotic ar salva viața acestor pacienți cu COVID-19 severi. Studiul a fost multicentric, derulat în mai multe spitale din București, Iași, Craiova, Constanța, pe 562 pacienti”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș: Pandemia a agravat situația consumului de antibiotice

Cu toate acestea, există medici care prescriu antibiotice în tratamentul pentru COVID-19,  prof. univ. dr. Cristian Băicuș afirmând că pandemia a agravat astfel situația consumului de antibiotice, la nivel mondial, nu doar în România. Și asta în ciuda faptului că există studii care au arătat că administrarea de antibiotic nu are efecte în tratarea COVID-19.

“În pandemie, lucrurile s-au agravat. Încă dinainte se dădeau multe antibiotice. Este o chestie mondială, nu numai la noi în țară. Numai că acolo există niște reguli și niște interdicții, cel puțin în spital, la nivel de medic de familie au și ei probleme pentru că se dau antibiotice în boli virale. SARS-CoV-2 este un virus și niciun antibiotic nu are efect împotriva lui. Erau niște idei, niște studii in vitro, cu hidroxiclorochină și azitromicina. După aceea, s-au făcut mai multe studii și au arătat că nu au niciun efect. Se dau antibiotice în ideea că poate există suprainfecții bacteriene. Noi am făcut un studiu cu administrarea de antibiotice la pacienții COVID internați. Antibioticele nu au salvat vieți pentru că în marea majoritate a cazurilor, virusul este de vină, nu alte suprainfecții”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Explicațiile prof. univ. dr. Cristian Băicuș vin în contextul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată anual pe 18 noiembrie, o inițiativă europeană de sănătate publică desfașurată în scopul sensibilizării profesioniștilor, a publicului și a factorilor decidenți cu privire la situația îngrijorătoare generată de rezistența antimicrobiană (RAM) și la numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente.

 Prof. univ. dr. Cristian Băicuș: Administrarea de antibiotic poate duce la deces

De asemenea, în ciuda faptului că mulți medici prescriu antibiotice pentru pacienții care se tratează acasă de COVID-19,  prof. univ. dr. Cristian Băicuș a spus că administrarea nu are niciun rost, atenționând că antibioticul poate duce și la deces.

“Administrarea de antibiotice pentru cei care se tratează acasă de COVID-19 nu are niciun rost, lăsând la o parte efectele adverse imediate, să nu ne gândim în timp. Poți să faci, și am avut în spital o grămadă, manifestări de diaree cu clostridium difficile, fie alergie, poți să ai ulcerații esofagiene, dureri de stomac. Poți să și mori de la antibiotic. Mai sunt unele antibiotice care duc la niște modificări de conducere la nivelul inimii și ar putea duce la niște decese. Dacă tratezi foarte mulți pacienți, la câteva sute de mii de pacienți, este posibil la câțiva să moară de inimă din cauza antibioticului”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Motivele pentru care se prescriu antibiotice bolnavilor de COVID-19

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș a spus că medicii administrează antibiotic pacienților COVID-19 din mai multe motive, unele ținând de “cogniție și filozofie”.

“Unii nu se gândesc, nu ai de ce să dai antibiotic în COVID. Am întâlnit cazuri în care s-a dat un antibiotic, după care s-a dat al doilea, cu spectru larg. Chiar în spitale universitare, de boli infecțioase, cum s-a infectat pacientul cu COVID cum a primit antibiotice cu spectru larg, care în țările Europei de Vest nu se dau. Acolo, ca să prescrii un antibiotic trebuie să ai aprobarea unui microbiolog clinician. Alt motiv, și cel care a stat la baza studiului nostru, este că pacienții sunt în stare gravă și au o infecție. Știm sigur că au COVID, dar au și febră, le crește și proteina C reactivă, uneori mai crește și procalcitonina în boala asta. Și atunci, vezi că merge prost, pentru SARS-CoV-2 nu prea există tratamente care să facă minuni, chiar dacă îi cauți niște microbi și nu îi găsești în diverse culturi, spui că poate o avea totuși o suprainfecție, să îi mai dai o șansă, de frica de malpraxis”, a spus prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Totodată, medicul de la Spitalul Clinic Colentina a vorbit și despre presiunea psihologică asupra medicului care administrează antibiotic în încercarea de a mai da o șansă pacientului COVID-19.

“Pe de o parte, este presiunea psihologică asupra medicului, iar pe de altă parte, este o chestie personală: ești în fața acelui pacient care este grav și vezi că merge prost, și pui antibioticul în balanță că la un moment dat o să fie și niște microbi rezistenți. Este ca și cu poluarea. Unii nici nu recunosc că există încălzire globală, te gândești că oricum, cine știe când o să fie, poate o să fiu deja mort, este ceva de perspectivă, nu are impact psihologic atât de mare cum are faptul că ai un pacient în față și la care te gândești că poate totuși o fi un microb, pe lângă SARS-CoV-2, și zici ‘hai să-i dau antibiotic să-i mai dau o șansă’. Noi am făcut acest studiu și nu am arătat că antibioticele ar salva vieți în plus la cei cărora li s-a dat față de cei cărora nu li s-a dat”, a mai spus medicul.

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș a subliniat însă că pe termen lung efectul consumului de antibiotic din pandemie este că vom avea din ce în ce mai mulți microbi, cu rezistență la antibiotice și deja au început să apară astfel de cazuri.

Protocol: Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19

Protocolul actualizat de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 arată că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19, iar  “ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene simultane infecției SARS-CoV-2 sunt foarte rare; se administrează antibiotic doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă”.

De asemenea, protocolul Ministerului Sănătății arată că inițierea tratamentului antibiotic pe parcursul îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face dacă s-a produs o suprainfecție bacteriană, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Potrivit aceluiași Ordin, alegerea antibioticelor pentru situațiile rare de infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată trebuie să țină cont de eficiență, dar și de riscurile de dismicrobisme, respectiv infecții cu clostridium difficile, selectarea de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.

România, pe locul trei în Europa, după consumul de antibiotic

Ultimele date disponibile arată că România se situa înainte de pandemia de COVID-19, în 2019, pe locul al treilea în Europa, în urma Greciei și a Ciprului, după consumul de antibiotic, potrivit analizei “Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România Anul 2019” realizată de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Analiza CNSCBT arăta că în România, consumul total de antibiotice își continuase creșterea, fiind de 27,25 DDD/1000 loc/zi, cu 6,5-7% mai mult față de anii 2016-2017. Cifrele situau țara noastră pe locul al treilea în Europa, în urma Greciei și a Ciprului.

Potrivit aceluiași raport, primele trei grupe de antibiotice utilizate au rămas:

  • penicilinele – 42,8%,
  • cefalosporinele – 19,6%
  • chinolonele – 12,2%, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

Datele Ministerului Sănătății arată că peste 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi, ceea ce situează țara noastră în primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană, în ceea ce privește consumul, potrivit Ministerului Sănătății.

„Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel planetar; fenomenul este o consecință nedorită a utilizării antibioticelor (fie ea justificată sau nu), precum și a transmiterii interumane a germenilor rezistenți. Una dintre modaliățile de manifestare a acestei probleme este aparitia de infecții nosocomiale cu germeni rezistenți la antibiotice, care aduc un risc considerabil pentru siguranța pacientului internat în unități medicale. Ca reacție la această evoluție au fost elaborate strategii și planuri de acțiune, atât de organisme internaționale specializate cum este Organizația Mondială a Sănătății, dar și la nivel politic național (inclusiv cu includerea în strategii de securitate națională) sau internațional (Uniunea Europeană)”, potrivit MS.

Reprezentanții MS trag un semnal de alarmă atenționând că situația din România este îngrijorătoare, având o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră.

„Datele disponibile indică un nivel crescut al acestei rezistente și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene”, potrivit MS.

De asemenea, potrivit MS perioada actuală poate fi caracterizată prin:

  • Nivel ridicat al consumului de antibiotice în România situează țara noastră între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană. Datele arată că ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi.
  • Utilizarea frecventă nejustificată a antibioticelor induce un risc sporit de selectare a rezistenței la antibiotice și risc de producere a dismicrobiozelor. Se constată tot mai frecvent utilizarea în exces a antibioticelor de rezervă, care au un spectru ultralarg.
  • Infecțiile nosocomiale reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multidrog rezistenți, necesitând tratamente cu antibiotice de ultimă generație. Riscul apariției infecțiilor nosocomiale este sumat de măsuri insuficiente de control al acestor infecții, diagnosticare tardivă și subraportare.

 

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.