Dr. Radu Țincu, medic primar ATI – Toxicologie în cadrul secției de ATI – Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență București, a tras un semnal de alarmă cu privire la modificările endocrine pe care le poate produce bisfenolul A, o substanță chimică produsă pe scară largă în procesul de obținere a materialelor plastice.
”Acesta a fost interzis inițial până la vârsta de un an, ulterior a fost interzis, începând de anul trecut, până la vârsta de 3 ani, și Franța încearcă din răsputeri la Agenția Europeană pentru Substanțe Toxice, din care și România face parte, să interzică până la vârsta de 11 ani. De ce? Pentru că bisfenolul de tip A produce modificări endocrine, el are capacitatea aceasta a structurii chimice să păcălească organismul și să se comporte ca un hormon și acest lucru determină modificări hormonale, explicate, în special la copii, prin apariția pubertății precoce, prin diferite tulburări hormonale ale copilului, iar la adult duce la creșterea incidenței cancerului de sân la femei sau a cancerului de prostată la bărbat”, a declarat dr. Radu Țincu într-un interviu acordat jurnaliștilor Rohealthreview.ro.
Medicul Radu Țincu a atras atenția într-un articol amplu publicat recent de newsweek.ro că bisfenolul A se regăsește în anumite echipamente medicale, materiale stomatologice, jucării, echipamente media ( CD, DVD), dar că, în ultimii ani s-au descoperit și alte surse de expunere la bisfenol A, printre care contactul cu hârtia termică sau bonurile primite la casele de marcat.
”Bisfenolul A este utilizat și pentru căptușirea unor recipiente fabricate din metal sau alte materiale, tocmai pentru calitatea BPA de a crește stabilitatea termică și a rezistenței mecanice. Încălzirea unor astfel de cutii de depozitare pentru alimente va determina eliberarea de bisfenol A în alimentul în care a fost încălzit. În funcție de temperatura de încălzire, se poate elimina până la 80 % din cantitatea totală de bisfenol conținută în recipient”, a declarat medicul Radu Țincu.
Specialistul a atras atenția și asupra pericolului generat de microparticulele de plastic pe care le înghițim din alimentele depozitate în recipiente din plastic sau care conțin și plastic:
”Sunt foarte multe studii care arată că acest plastic la nivel digestiv poate produce inflamații intestinale și discutăm astăzi de boli inflamatorii intestinale din ce în ce mai frecvente, de alergii, de intoleranțe digestive, toate aceste lucruri se pare că au o conexiune cu prezența microparticulelor de plastic”, a declarat dr. Țincu.
În urmă cu trei ani Comisia Europeană a restricționat utilizarea Bisfenolului A pe hârtia termică, însă restricția va intra în vigoarea abia anul viitor. Această decizie i-a făcut însă pe producători să utilizeze bisfenolul de tip S în loc de bisfenol de tip A, substanță asupra căreia se fac acum cercetări pentru a se stabili clar care sunt efectele ei nocive asupra sănătății umane.
În anul 2010 Franța a interzis definitiv comercializarea biberoanelor cu bisfenol A. La cererea Uniunii Europene, doi ani mai târziu măsura a fost luată și de România, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a stabilit că bisfenolul de tip A îi poate îmbolnăvi grav pe bebeluși tocmai din cauza tulburărilor endocrine pe care substanța periculoasă le poate da.
